Sistemul imunitar al unui copil este imatur
Deși sistemul imunitar al copilului poate să producă toate clasele de imunoglobuline (Proteine cu rol în imunitate prezente în sânge, produse de limfocitele B) care acționează asupra țintelor vaccinurilor, acestea se produc mai lent decât la adult. De asemenea, Imunoglobulinele materne influențează răspunsul la vaccin, îngreunând răspunsul imun. Totuși, răspunsul limfocitelor T (celule prezente în sânge cu rol în imunitate important împotriva virusurilor) nu este diminuat de imunoglobulinele materne. Acestea fiind spuse, sistemul imun al copilului este perfect capabil de a tolera vaccinarea, cu mențiunea că unele vaccinuri trebuiesc repetate în primele luni de viață pentru a asigura imunitate de lungă durată.
Vaccinurile împiedică dezvoltarea sistemului imunitar la copil
În mod normal, la nivelul tractului digestiv al omului există o populație imensă de bacterii. Pentru copilul mic, aceste bacterii au un efect benefic pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Copilul are contact cu un număr extraordinar de mare de microorganisme ce pot produce un răspuns imun, iar aportul mic pe care îl au vaccinurile nu o să reducă dezvoltarea sistemului imun, ba chiar o pot stimula, prevenind bolile specifice pentru care copilul este vaccinat. Vaccinurile nu cresc rata de îmbolnăvire cu alte boli a copilului, și scad mortalitatea și morbiditatea produse de bolile pentru care se fac.
Vaccinurile pot slăbi sistemul imunitar/ cresc șansa de infecție cu alte bacterii
Vaccinările repetate nu scad sistemul imunitar al copilului. Prin vaccinările de rutină, copilul are contact cu un număr foarte neînsemnat de antigene pe care sistemul său imunitar trebuie să le recunoască comparativ cu numărul de antigene cu care copilul vine în contact în mod curent 10^6. Se estimează că sistemul imunitar al copilului poate să răspundă unui număr de antigene de ordinul 10^16. De asemenea, s-a observat că vaccinarea copiilor poate să confere acestora un boost imun, putând să scadă frecvența bolilor de care copilul o să sufere în primele 3 luni după vaccin.
Copiii imunodeprimați (prematuri, pe corticoterapie, operați etc) au risc ridicat de reacții adverse de la vaccinuri.
Vaccinurile ce nu conțin microorganisme vii sunt sigure pentru această categorie de pacienți. Pentru copiii imunodeprimați (copii ce primesc chimioterapie, radioterapie, imunoterapie pentru diferite boli maligne, sau corticoterapie) nu trebuie să primească vaccinuri cu virus sau bacterie vie. Părinții copiilor imunodeprimați trebuie să informeze medicul despre boala copilului lor astfel încât acesta să primească un vaccin sigur pentru el. Vaccinurile pe bază de polizaharide sunt sigure indiferent de statusul imun al pacienților.
Incidenta cazurilor de gripa este mai mare in rândul persoanelor vaccinate antigripal
Vaccinarea împotriva unei anumite boli scade șansa copilului de a dezvolta infecții respiratorii. Vaccinurile specifice (Haemophilus influenzae și Pneumococ) scad specific infecțiile cu aceste bacterii.
Nu trebuie să ne vaccinăm când suntem bolnavi
Nu este recomandat ca vaccinurile să nu fie făcute când copilul are febră mică sau simptome ușoare, întrucât vaccinarea nu înrăutățește boala. Pentru copiii cu boli mai serioase, riscul vaccinării trebuie cântărit contra șansei ca părinții să nu mai vaccineze copilul ulterior. Nu se recomandă vaccinarea în aceste situații nu pentru că ar îngreuna boala copilului, ci datorită șansei ca manifestările bolii de bază să fie atribuite vaccinării.
Bolile autoimune reprezintă contraindicații pentru vaccinuri
Vaccinurile nu cauzează înrăutățirea bolilor autoimune. În unele boli, cum ar fi poliartrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic răspunsul la vaccin este slab, dar se recomandă vaccinarea pentru a evita înrăutățirea bolii cauzată de alte îmbolnăviri. De asemenea, există zvonuri ca și cum unele boli autoimune (eg. Sdr. Guillain–Barré) ar fi cauzate de către vaccinuri. Trebuie menționat că nu există dovezi care să confirme o asemenea legătură. În unele cazuri șansa de a face o boală autoimună este mai mică în cazul vaccinării decât în cazul îmbolnăvirii cu germenele respectiv (1 din 30000 în cazul vaccinului anti pojar vs 1 din 5000 în cazul infecției)
Vaccinurile conțin o grămadă de substanțe toxice (mercur, aluminiu)
Toate substanțele care sunt introduse ca excipienți în vaccinuri sunt intens studiate înainte de a fi introduse în vaccin.
Vaccinarea anti HBV nu are rost să fie efectuată la copil
Vaccinul anti HBV este cel mai bine să fie efectuat copiilor, întrucât aceștia dezvoltă imunitate de lungă durată într-un procent mai mare decât adulții vaccinați. De asemenea, pe măsura creșterii în vârstă crește și rata de obezitate, care scade eficiența vaccinului. Deși copiii nu au același risc de infectare cu HBV ca un adult, este mult mai eficient să îi vaccinăm de mici.
Vaccinarea anti-HPV nu previne cancerul de col uterin
Vaccinarea anti HPV previne până la 100% din leziunile precancerigene produse de serotipurile pentru care se realizează vaccinarea.
Vaccinarea anti-HPV nu se justifică la fetițele ce nu și-au început viața sexuală
Vaccinul anti-HPV are rol profilactic. Întrucât aproximativ 50% din femei au contactat HPV la 5 ani după începerea vieții sexuale, vaccinul are un efect mult mai mare dacă este dat înainte de începerea vieții sexuale.
Copiii nu sunt la risc pentru bolile pentru care sunt vaccinati. (Ex. Polio, Tetanos, Difterie, HBV)
Cu ajutorul vaccinului se va proteja grupa de vârstă cu șansa cea mai mare de a dezvolta o boală sau de a avea răspuns de lungă durată la vaccin. Astfel, vaccinarea antipertussis se începe la vârsta de 2 luni, pentru că anticorpii materni nu protejează sugari.
Germenii din vaccin pot să fie periculoși
Vaccinurile cu germeni vii atenuați pot produce reacții adverse severe la persoanele imunodeprimate, motiv pentru care nu se recomandă la această categorie de persoane. De asemenea, vaccinurile vii atenuate nu se indică femeilor gravide. În celelalte cazuri, beneficiul oferit de vaccin depășește cu mult eventualele reacții adverse.
Mediul de cultură pe care se produce vaccinul poate cauza reacții toxice
Printre contraindicațiile vaccinurilor, specific al vaccinului antigripal se află reacțiile anafilactice la ou sau la alte componente ale vaccinului (proteină de pasăre, neomicină, formaldehidă). Pentru aceste persoane, vaccinarea cu vaccinul respectiv este contraindicată.
Vaccinarea este eficienta doar înainte de instalarea unei afectiuni, nu și după aceea
Rolul vaccinurilor este de a preveni infecția cu un anumit microorganism. ele sunt prin definiție profilactice și nu sunt utilizate în tratamentul infecțiilor. totuși, există câteva excepții. Vaccinul antirubeolic are efect și dacă este administrat în primele 24 de ore post contact. Vaccinul anti-hepatită B poate să fie administrat în primele 72 de ore de la contactul infectant (dacă în primele 24 de ore se administrează imunoglobuline specifice anti-hepatită B) în 4 doze (0, 1 2 12 luni). De asemenea, deși ro are rol terapeutic, vaccinarea antitetanică se practică în urgență, deoarece organismul nostru nu produce răspuns imun după trecerea prin boală.
Vaccinurile cauzează autism
Au fost efectuate zeci de studii pe sute de mii de copii. Nici unul nu a găsit o corelație între vaccinare și autism. Nici măcar vaccinurile care conțineau thimerosal (un compus ce conține 48.7% mercur) nu au fost asociate cu un risc crescut de a produce tulburări de spectru autist. Nu există nici o controversă cu legătură la ”riscul de autism”, există doar persoane care nu vor să creadă datele.
Referințe
https://www.immunology.theclinics.com/article/S0889-8561(03)00097-3/abstract
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673603148027
https://pdfs.semanticscholar.org/0e4f/fc1ed59fb399399547b68488b9f90be44f6f.pdf
https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-1-4615-1823-5_7
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3304633/
https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.3322/canjclin.57.1.7
0 Comments