Immunization Week

Sistemul imunitar al unui copil este imatur

Deși sistemul imunitar al copilului poate să producă toate clasele de imunoglobuline (Proteine cu rol în imunitate prezente în sânge, produse de limfocitele B) care acționează asupra țintelor vaccinurilor, acestea se produc mai lent decât la adult. De asemenea, Imunoglobulinele materne influențează răspunsul la vaccin, îngreunând răspunsul imun. Totuși, răspunsul limfocitelor T (celule prezente în sânge cu rol în imunitate important împotriva virusurilor) nu este diminuat de imunoglobulinele materne. Acestea fiind spuse, sistemul imun al copilului este perfect capabil de a tolera vaccinarea, cu mențiunea că unele vaccinuri trebuiesc repetate în primele luni de viață pentru a asigura imunitate de lungă durată.

Vaccinurile împiedică dezvoltarea sistemului imunitar la copil

În mod normal, la nivelul tractului digestiv al omului există o populație imensă de bacterii. Pentru copilul mic, aceste bacterii au un efect benefic pentru dezvoltarea sistemului imunitar. Copilul are contact cu un număr extraordinar de mare de microorganisme ce pot produce un răspuns imun, iar aportul mic pe care îl au vaccinurile nu o să reducă dezvoltarea sistemului imun, ba chiar o pot stimula, prevenind bolile specifice pentru care copilul este vaccinat. Vaccinurile nu cresc rata de îmbolnăvire cu alte boli a copilului, și scad mortalitatea și morbiditatea produse de bolile pentru care se fac.

Vaccinurile pot slăbi sistemul imunitar/ cresc șansa de infecție cu alte bacterii

Vaccinările repetate nu scad sistemul imunitar al copilului. Prin vaccinările de rutină, copilul are contact cu un număr foarte neînsemnat de antigene pe care sistemul său imunitar trebuie să le recunoască comparativ cu numărul de antigene cu care copilul vine în contact în mod curent 10^6. Se estimează că sistemul imunitar al copilului poate să răspundă unui număr de antigene de ordinul 10^16. De asemenea, s-a observat că vaccinarea copiilor poate să confere acestora un boost imun, putând să scadă frecvența bolilor de care copilul o să sufere în primele 3 luni după vaccin.

Copiii imunodeprimați (prematuri, pe corticoterapie, operați etc) au risc ridicat de reacții adverse de la vaccinuri.

Vaccinurile ce nu conțin microorganisme vii sunt sigure pentru această categorie de pacienți. Pentru copiii imunodeprimați (copii ce primesc chimioterapie, radioterapie, imunoterapie pentru diferite boli maligne, sau corticoterapie) nu trebuie să primească vaccinuri cu virus sau bacterie vie. Părinții copiilor imunodeprimați trebuie să informeze medicul despre boala copilului lor astfel încât acesta să primească un vaccin sigur pentru el. Vaccinurile pe bază de polizaharide sunt sigure indiferent de statusul imun al pacienților.

Incidenta cazurilor de gripa este mai mare in rândul persoanelor vaccinate antigripal

Vaccinarea împotriva unei anumite boli scade șansa copilului de a dezvolta infecții respiratorii. Vaccinurile specifice (Haemophilus influenzae și Pneumococ) scad specific infecțiile cu aceste bacterii.

Nu trebuie să ne vaccinăm când suntem bolnavi

Nu este recomandat ca vaccinurile să nu fie făcute când copilul are febră mică sau simptome ușoare, întrucât vaccinarea nu înrăutățește boala. Pentru copiii cu boli mai serioase, riscul vaccinării trebuie cântărit contra șansei ca părinții să nu mai vaccineze copilul ulterior. Nu se recomandă vaccinarea în aceste situații nu pentru că ar îngreuna boala copilului, ci datorită șansei ca manifestările bolii de bază să fie atribuite vaccinării.

Bolile autoimune reprezintă contraindicații pentru vaccinuri

Vaccinurile nu cauzează înrăutățirea bolilor autoimune. În unele boli, cum ar fi poliartrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic răspunsul la vaccin este slab, dar se recomandă vaccinarea pentru a evita înrăutățirea bolii cauzată de alte îmbolnăviri. De asemenea, există zvonuri ca și cum unele boli autoimune (eg. Sdr. Guillain–Barré) ar fi cauzate de către vaccinuri. Trebuie menționat că nu există dovezi care să confirme o asemenea legătură. În unele cazuri șansa de a face o boală autoimună este mai mică în cazul vaccinării decât în cazul îmbolnăvirii cu germenele respectiv (1 din 30000 în cazul vaccinului anti pojar vs 1 din 5000 în cazul infecției)

Vaccinurile conțin o grămadă de substanțe toxice (mercur, aluminiu)

Toate substanțele care sunt introduse ca excipienți în vaccinuri sunt intens studiate înainte de a fi introduse în vaccin.

Vaccinarea anti HBV nu are rost să fie efectuată la copil

Vaccinul anti HBV este cel mai bine să fie efectuat copiilor, întrucât aceștia dezvoltă imunitate de lungă durată într-un procent mai mare decât adulții vaccinați. De asemenea, pe măsura creșterii în vârstă crește și rata de obezitate, care scade eficiența vaccinului. Deși copiii nu au același risc de infectare cu HBV ca un adult, este mult mai eficient să îi vaccinăm de mici.

Vaccinarea anti-HPV nu previne cancerul de col uterin

Vaccinarea anti HPV previne până la 100% din leziunile precancerigene produse de serotipurile pentru care se realizează vaccinarea.

Vaccinarea anti-HPV nu se justifică la fetițele ce nu și-au început viața sexuală

Vaccinul anti-HPV are rol profilactic. Întrucât aproximativ 50% din femei au contactat HPV la 5 ani după începerea vieții sexuale, vaccinul are un efect mult mai mare dacă este dat înainte de începerea vieții sexuale.

Copiii nu sunt la risc pentru bolile pentru care sunt vaccinati. (Ex. Polio, Tetanos, Difterie, HBV)

Cu ajutorul vaccinului se va proteja grupa de vârstă cu șansa cea mai mare de a dezvolta o boală sau de a avea răspuns de lungă durată la vaccin. Astfel, vaccinarea antipertussis se începe la vârsta de 2 luni, pentru că anticorpii materni nu protejează sugari.

Germenii din vaccin pot să fie periculoși

Vaccinurile cu germeni vii atenuați pot produce reacții adverse severe la persoanele imunodeprimate, motiv pentru care nu se recomandă la această categorie de persoane. De asemenea, vaccinurile vii atenuate nu se indică femeilor gravide. În celelalte cazuri, beneficiul oferit de vaccin depășește cu mult eventualele reacții adverse.

Mediul de cultură pe care se produce vaccinul poate cauza reacții toxice

Printre contraindicațiile vaccinurilor, specific al vaccinului antigripal se află reacțiile anafilactice la ou sau la alte componente ale vaccinului (proteină de pasăre, neomicină, formaldehidă). Pentru aceste persoane, vaccinarea cu vaccinul respectiv este contraindicată.

Vaccinarea este eficienta doar înainte de instalarea unei afectiuni, nu și după aceea

Rolul vaccinurilor este de a preveni infecția cu un anumit microorganism. ele sunt prin definiție profilactice și nu sunt utilizate în tratamentul infecțiilor. totuși, există câteva excepții. Vaccinul antirubeolic are efect și dacă este administrat în primele 24 de ore post contact. Vaccinul anti-hepatită B poate să fie administrat în primele 72 de ore de la contactul infectant (dacă în primele 24 de ore se administrează imunoglobuline specifice anti-hepatită B) în 4 doze (0, 1 2 12 luni). De asemenea, deși ro are rol terapeutic, vaccinarea antitetanică se practică în urgență, deoarece organismul nostru nu produce răspuns imun după trecerea prin boală.

Vaccinurile cauzează autism

Au fost efectuate zeci de studii pe sute de mii de copii. Nici unul nu a găsit o corelație între vaccinare și autism. Nici măcar vaccinurile care conțineau thimerosal (un compus ce conține 48.7% mercur) nu au fost asociate cu un risc crescut de a produce tulburări de spectru autist. Nu există nici o controversă cu legătură la ”riscul de autism”, există doar persoane care nu vor să creadă datele.

Referințe

https://www.immunology.theclinics.com/article/S0889-8561(03)00097-3/abstract

https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0140673603148027

https://pdfs.semanticscholar.org/0e4f/fc1ed59fb399399547b68488b9f90be44f6f.pdf

https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-1-4615-1823-5_7

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3304633/

https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.3322/canjclin.57.1.7

https://doi.org/10.1038/sj.clpt.6100407

Ce este vaccinarea?

Vaccinarea este principalul instrument de prevenire primară a bolilor și una dintre măsurile cele mai eficiente din punct de vedere al costurilor în materie de sănătate publică. Imunizarea prin vaccinare este cea mai bună cale de apărare de care dispunem pentru a lupta împotriva bolilor grave care pot fi prevenite și împotriva bolilor contagioase, care uneori pot fi mortale. Datorită vaccinării pe scară largă, a fost eradicată variola, poliomielita a dispărut din Europa, iar multe alte boli au fost aproape eliminate.

Majoritatea vaccinurilor se administrează injectabil, dar există și varianta administrării orale sau intranazale (prin pulverizare).

Cum funcționează un vaccin?

Când o persoană se vaccinează, sistemul său imun:

Prelucrează germenul;
Produce anticorpi, adică proteine ce luptă împotriva infecției;
Reține informații despre agentul patogen (inițiatorul bolii) și despre cum să lupte împotriva lui. Astfel, dacă este ulterior expus germenului, sistemul imun va reacționa prompt, deoarece a reținut ”imaginea” acestuia, iar organismul este pregătit să-l combată. Cu ajutorul acestei memorii imunologice, sistemul imun va putea distruge germenul înainte că simptomatologia specifică să se instaleze.

Vaccinul este așadar o metodă sigură și inteligentă de a produce răspunsul imun în organism, fără a cauza boală.

Sistemul imun are capacitatea de a memora. Odată ce o persoană este expusă către una sau mai multe doze dintr-un vaccin, aceasta va rămâne protejată împotriva afecțiunii pentru un număr limitat de ani sau uneori pe tot timpul vieții. Unele vaccinuri produc imunitate de lungă durată, cum ar fi vaccinurile anti-Hepatită A, anti-Hepatită B, HPV și febră galbenă. Alte vaccinuri, precum vaccinul anti febră tifoidă oferă imunitate doar pentru o perioadă mai scurtă (de aproximativ 3 ani). În cazul acestor virusuri, vaccinarea este cea mai bună metodă de profilaxie.

De ce să te vaccinezi?

În absența vaccinării, există riscul producerii unor afecțiuni cu risc înalt precum: pojar, meningită, pneumonie, tetanos, poliomielită etc. Aceste boli pot pune cele mai multe ori viața individului în pericol, iar OMS estimează că anual sunt salvate între 2 și 3 milioane de persoane la nivel global prin vaccinare.

Scopul principal al vaccinării îl reprezintă atât protecția personală, cât și cea colectivă. Există grupuri populaționale ce nu pot fi vaccinate, în general cei cu boli cronice sau cu alergii documentate la vaccin. Aceste persoane depind de vaccinarea membrilor comunității pentru a fi protejați.

Cine se poate vaccina?

Majoritatea persoanelor au indicații favorabile pentru a se vaccina. Totuși, vaccinurile nu sunt indicate în următoarele situații:

Patologii asociate (diabet zaharat, boli cardiovasculare, afecțiuni pulmonare) sau chimioterapie, ce afectează sistem imun;
Alergii severe la componentele vaccinului;
Febră înaltă sau boli severe în ziua vaccinării, nu atât pentru că vaccinul ar produce reacții adverse, ci pentru că simptomele bolii să nu fie atribuite vaccinului.

Ce conține un vaccin?

Toate componentele unui vaccin joacă un rol important în asigurarea siguranței și eficienței vaccinului. Printre acestea se numără:

Antigenul, adică un virus sau o bacterie neutralizată sau în formă latentă, sau porțiuni din acestea, care antrenează corpul uman să recunoască imunologic și să lupte împotriva infecției în cazul unui eventual contact cu această în viitor;

Adjuvanți, care stimulează răspunsului imun;

Conservanți, care asigură eficiența vaccinului;

Stabilizatori, care protejează vaccinul în timpul transportului și depozitării.

Multe dintre aceste componente apar natural în corp, în mediul înconjurător și în alimentele ingerate. Toate componentele unui vaccin sunt atent testate și monitorizate pentru a-i garanta eficiența și pentru a minimiza posibilele reacții adverse.

Se recomandă vaccinarea fetelor împotriva Human Papilloma Virsus (HPV)?

În majoritatea cazurilor de tumori maligne cervicale sunt cauzate de infecția cu anumite tulpini de HPV (cele cu risc oncogen foarte înalt -16,18), virus ce face parte din categoria celor care produc infecții cu transmisie sexuală. Vaccinarea oferă cea mai bună metodă profilactică împotriva acestei boli, reducând riscul de infecție cu HPV cu până la 100%.

Vaccinului anti-HPV i s-a demonstrat siguranța și eficacitatea, astfel încât OMS recomandă realizarea în două doze a tuturor fetelor între 9-14 ani, deoarece administrarea acestuia înainte de începerea vieții sexuale îi crește substanțial efectul protector. De asemenea, vaccinul trebuie însoțit de screening pentru cancer cervical pe parcursul vieții adulte.

Este adevărat că vaccinurile sunt însoțite de reacții adverse?

Ca orice tratament medicamentos, și vaccinurile au reacții adverse, însă acestea sunt cu mult mai ușoare spre deosebire de simptomatologia bolilor de care ne protejează respectivul vaccin.

Cel mai des întâlnit tip de reacții adverse sunt reacțiile locale, cum ar fi durere, edem (umflare) și eritem (roșeață) la locul înțepăturii. Reacțiile locale pot apărea la aproape 80% din dozele de vaccin, în funcție de tipul vaccinului. Reacțiile locale sunt mai frecvente la vaccinurile inactivate, în special la acelea care conțin un adjuvant. În general, reacțiile adverse locale apar la câteva ore de la injecție și sunt, de obicei, puțin severe și auto-limitante.

Reacțiile adverse de tip sistemic sunt evenimente mai generalizate și includ febră, stare de indispoziție, mialgii (durere musculară), durere de cap, lipsa apetitului și altele. Aceste simptome sunt obișnuite și non-specifice; ele pot apărea la persoanele vaccinate și sunt cauzate de vaccin sau de factori care nu au legătură cu vaccinul, cum ar fi o infecție virală concomitentă, stres sau consum excesiv de alcool.

De ce durează mult să obținem un vaccin împotriva SARS-CoV-2?

Orice vaccin nou necesită studii multiple pe mii de persoane, care să îi evalueze siguranța și răspunsul la diferite doze, posibilele reacții adverse și eficacitatea. Toate aceste procese sunt complexe și cronofage. De asemenea, un element important este producția, care deși se va începe imediat după aprobare, va necesita o perioadă de timp. La data de 8 aprilie, existau 115 candidați pentru vaccinul anti SARS-CoV-2.

Surse:

https://www.immunology.theclinics.com/article/S0889-8561(03)00097-3/abstract

https://acsjournals.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.3322/canjclin.57.1.7

https://www.nature.com/articles/d41573-020-00073-5

https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-on-vaccines

Immunization Week este o campanie derulată anual de OMS, în ultima săptămână a lunii aprilie, cu scopul de a promova utilizarea vaccinurilor. Pe plan mondial, se estimează că imunizarea previne în fiecare an 2,5 milioane decese și reprezintă, astfel, una dintre cele mai de amploare campanii de sănătate publică. Tema abordată este “#VaccinesWork for All”, iar în acest an se celebrează între 24 și 30 aprilie.

Anul 2020 marchează sfârșitul planului global de acțiune în ceea ce privește vaccinarea. Acesta s-a desfășurat pe o perioadă de 10 ani (2011-2020), cu scopul de a promova viziunea “Decadei Vaccinurilor”: o lume lipsită de boli, care pot fi prevenite prin imunizare. Deși unele obiective nu au fost atinse, s-a observat un progres vizibil.

“Peste 80% din țările cu venit mic și mediu au introdus un nou vaccin din 2010 până în prezent”

De ce este important să te vaccinezi?

Imunizarea este o metodă sigură și eficientă de prevenire a unor boli care pot fi letale. Toate vaccinurile trec printr-un proces îndelungat de analiză, testare riguroasă și supervizare de către cercetători și medici, în colaborare cu autoritățile responsabile de sănătatea publică pentru a se asigura că acestea sunt sigure pentru populație.

“Deși în scădere accentuată în România, incidența îmbolnăvirilor prin tuberculoză este mai mare

de aproximativ două ori comparativ cu regiunea Europa și de aproximativ cinci ori față de UE”

Vaccinurile nu protejează doar individul, ci și pe cei apropiați (membrii familiei, prieteni, bunici). Când ne vaccinăm, ne asigurăm că nu putem transmite bolile persoanelor din jurul nostru.

“Vaccinarea pentru gripa sezonieră previne în jur de 37 000 decese în Uniunea Europeană în fiecare an”

Dacă nu sunt vaccinați, copiii pot să răspândească o boală mai departe, altor copii, care sunt prea mici pentru a fi vaccinați sau unor oameni cu un sistem imunitar slăbit (persoane care suferă de diferite forme de cancer, care au suferit intervenții chirugicale ce au implicat un transplant de organ și alte patologii ce compromit sistemul imun).

“Copiii mici nevaccinați sunt în general protejați împotriva rujeolei

atunci când cel puțin 95% din populație a primit a doua doză de vaccin”

Cu toții trebuie să avem un spirit civic și un angajament față de comunitatea în care trăim! Prin vaccinarea unui procent mare din populație se ajunge la imunitatea de grup, în acest caz asigurându-se și protejarea grupelor de persoane care nu pot fi vaccinate împotriva diverselor boli.

“67.2% dintre români consideră că ar trebui să se adreseze medicului de familie pentru nelămuriri cu privire la vaccinare,

49.1% sunt de părere că vaccinarea este cea mai sigură cale de a oferi protecție împotriva unor boli,

20.8% au recunoscut că și-au vaccinat copiii doar pentru a fi înscriși la grădiniță”

Epidemiile sau pandemiile au loc în momentul în care un număr mare de persoane nu sunt imunizate împotriva unui agent patogen, oferind agentului posibilitatea de a îi infecta.

“Există doar 12 județe în care vaccinarea împotriva rujeolei a atins un procent favorabil (peste 95%)”

Boli grave care pot fi prevenite, precum oreionul, rubeola și tuberculoza încă pun în pericol viața celor care nu pot fi vaccinați. Rujeola este o boală prevenibilă prin vaccin, iar în țările cu rată scăzută de imunizare și epidemii de rujeolă, apare mai frecvent complicația severă a acesteia PESS- panencefalita sclerozantă subacută. Tuberculoza (TBC) este o boală contagioasă, care poate afecta aproape orice parte a corpului, dar este în principal o infecție a plămânilor. Cea mai importantă și eficientă metodă de prevenire este vaccinarea.

“În România, în 2019 s-au raportat 119 cazuri de oreion,

93 cazuri de tuse convulsivă (pertussis), 19 cazuri de rubeolă,

6 cazuri de tetanos, 1 caz de febră galbenă”

Vaccinarea realizată conform calendarului oficial și a recomandărilor în vigoare conduce către un punct de plecare pentru un sistem de sănătate solid, care poate oferi fiecărui copil o șansă la o viață sănătoasă.

Rămâi corect informat!

Informează-te doar din surse oficiale și credibile, cum ar fi persoanele din sistemul medical, instituțiile de sănătate publică, precum OMS – Organizația Mondială a Sănătății, membrii Vaccine Safety Net (https://www.vaccinesafetynet.org) sau persoane din domeniu medical de încredere, precum medicul de familie sau medicul epidemiolog.

Surse:

Immunization Week

Published by admin on April 24, 2020April 24, 2020

0 Comments

Leave a Reply Cancel reply