CRIZA FORȚEI DE MUNCĂ DIN SĂNĂTATE
-Poziție a Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din România-
Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR) consideră calitatea și
cantitatea personalului calificat în domeniul sanitar ca fiind, pentru orice stat modern, un factor
semnificativ pentru perfecționarea și valorificarea rezultatelor sistemului de sănătate și dobândirea
echității în șanse pentru orice cetățean. FASMR, reprezentând peste 24 000 de studenți mediciniști, își
exprimă îngrijorarea cu privire la condițiile neatractive de muncă oferite de către Statul Român, acestea
ducând la o migrare masivă a tinerilor medici, după terminarea studiilor.
Lipsa și distribuirea inechitabilă a personalului medico-sanitar sunt recunoscute ca fiind
constrângeri fundamentale pentru realizarea de progrese durabile. Considerăm resursa umană ca fiind cea
mai importantă în orice sistem performant, motiv pentru care solicităm factorilor de decizie constituirea
unei noi viziuni, care să conducă la măsuri concrete pentru a îmbunătăți calitatea de muncă și motivația
personalului medical, spre a rămâne și profesa în România. Mai mult decât atât, facem apel către
Guvernul României pentru a da un angajament de asumare a responsabilității pentru soluționarea crizei de
muncă din sistemul de sănătate. Facem apel către organizațiile nonguvernamentale, partenerii de
dezvoltare și toți ceilalți actori din sănătate spre a colabora cu instituțiile guvernamentale pentru a susține
acest efort. Facem apel către instituțiile de învățământ medical pentru a oferi susținere pentru acest
demers și pentru a încuraja studenții să își dorească să profeseze în țară.
În contextul discuțiilor recent apărute pe această temă, FASMR se alătură celor care nu susțin
măsura propusă de Academia Română în “Strategia de dezvoltare a României în următorii 20 de ani”,
conform căreia, pentru a reduce pierderile de capital uman, orice student beneficiar de învățământ bugetat
ar fi obligat să lucreze în țară un interval de timp egal cu cel al perioadei studilor subvenționate de stat.
Această măsură ar încălca drepturi și libertăți fundamentale ale absolvenților, printre care amintim Art. 45
din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, precum și Art. 19 și 23 din Declarația Universală a
Drepturilor Omului. Astfel, nu considerăm această constrângere ca fiind o măsură eficientă și de viitor
pentru a opri exodul tinerilor absolvenți. Cu toate acestea, felicităm public Academia Română pentru
toate celelalte măsuri menționate și pentru viziunea cuprinzătoare propusă prin “Strategia de dezvoltare a
României în următorii 20 de ani”.
Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR) a observat o serie de
factori ce determină migrarea dramatică a medicilor și a tinerilor absolvenți. Prin actuala poziție se
propun factorilor decidenți o serie de direcții viabile pentru soluționarea parțială a actualei crize a resursei
umane din sistemul de sănătate.
Un prim factor declanșator îl reprezintă infrastructura și condițiile neadecvate de desfășurare a
actului medical, precum compartimentalizarea și igienizarea inadecvată a unităților sanitare, absența
echipamentelor și medicamentelor esențiale desfășurării unei activități medicale satisfăcătoare, întârzierea
sau lipsa introducerii de noi tehnologii în sistemul român de sănătate. Toate acestea sunt însoțite de lipsa
formării de personal calificat în operarea noilor echipamente, fapt ce duce la scăderea eficienței, dar si la
demotivarea cadrelor medicale, cu consecințe grave asupra beneficiarilor sistemului sanitar – pacienții.
Aceste aspecte pot fi îmbunătățite prin măsuri ce prevăd:
➢ Asigurarea pregătirii personalului și a materialelor necesare igienizării corespunzătoare,
➢ Sporirea sancțiunilor în cazul nerespectării normelor de igienă,
➢ Stabilirea de sarcini clare pentru totalitatea personalului medical și auxiliar sanitar,
➢ Asigurarea continuității aprovizionării cu medicamentele esențiale conform OMS,
➢ Creșterea numărului de unități ce beneficiază de reparații, consolidări și extinderi,
➢ Creșterea numărului de unități ce beneficiază de echipamente, protocoale și tehnologii noi,
➢ Calificarea personalului pentru utilizarea eficientă a resurselor,
➢ Achiziționarea de echipament nou sau second-hand pentru centrele sanitare ce nu beneficiază de
un minim de tehnologizare necesar desfășurării activității,
Managementul financiar și economic neprofesionist al sistemului sanitar a dus, treptat, la o
utilizare ineficientă a fondurilor publice, fapt ce a afectat calitatea actului medical și a contribuit la
diminuarea motivației personalului. De asemenea, salarizarea reprezintă un alt factor declanșator
important al migrării absolvenților și tinerilor medici. Solicităm factorilor decizionali să aibă în vedere
următoarele măsuri:
➢ Respectarea angajamentului public ce prevede majorarea salariilor medicilor și medicilor
rezidenți până la standarde europene, precum și eliminarea impozitul pe venit,
➢ Modernizarea strategiei de salarizare a personalului, axată pe performanțe și rezultate,
➢ Conceperea unui mecanism eficient de evaluare și monitorizare a folosirii resurselor,
➢ Acordarea de facilități financiare pentru profesarea în zone izolate sau de risc,
➢ Acordarea de stimulente financiare, bazată pe competențe și rezultate,
➢ Încurajarea și finanțarea oportunităților de dezvoltare profesională continuă,
➢ Transparență și echitate în achiziții,
➢ Atragerea de fonduri structurale și de investiții europene.
Lipsa de transparență și corupția reprezintă factori determinanți ce incurajează migrarea,
îngreunând procesul de recrutare, angajare și dezvoltare a personalului medical atât în mediul spitalicesc
cât și în cel universitar. Protocolul de angajare și recrutare al personalului medical este încă deficitar, dar
considerăm că poate fi îmbunătațit prin:
➢ Corelarea adecvată a numărului de locuri și posturi de rezidențiat cu cererea necesară funcţionării
sistemului de sănătate;
➢ Elaborarea și respectarea unui regulament cu criterii transparente de recrutare,
➢ Platforme online pentru a facilita publicarea locurilor vacante și scoase la concurs,
➢ Asigurarea unui proces echitabil și transparent pentru obținerea de funcții de conducere,
➢ Sancționarea cazurilor de nerespectare a metodologiilor și protocoalelor.
Nerespectarea normelor de muncă cu privire la acordarea perioadelor obligatorii de odihnă
prevăzute prin lege, inclusiv necorelarea acestora cu normele europene reprezintă o parte determinantă a
exodului cadrelor medicale. Soluțiile propuse de noi sunt:
➢ Revizuirea normativelor de muncă referitoare la personal, timp de lucru și gărzi,
➢ Revizuirea sandardelor securității muncii personalului medical.
Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România (FASMR) încurajează și susține
recunoașterea publică profesională a personalului medical, în contextul în care sănătatea este o valoare
socială esențială pentru societate. Acest lucru poate fi realizat în cadrul unei țări dezvoltate prin activități
precum:
➢ Instituirea unor inițiative de recunoaștere publică prin premii, titluri, festivități,
➢ Acțiuni de advocacy în zona de sănătate publică,
➢ Campanii în mass-media privind aspecte esențiale ale sistemului de sănătate.
Deficitul de cadre medicale în anumite specialități, dar și în anumite regiuni, îndeosebi cele
rurale, reprezintă o problemă cu efecte majore pe termen lung și mediu a sistemului de sănătate. De
asemenea, încalcă dreptul fundamental de acces la servicii de sănătate al cetățenilor României. Observând
actualul trend, sugerăm o serie de măsuri pentru a sista acest fenomen ce afectează orice cetățean
indiferent de statutul social sau profesional:
➢ Acordarea unor prime și sporuri pentru medici ce aleg să profeseze în zone rurale sau izolate,
➢ Asigurarea de sprijin și consiliere vizând schimbarea cadrului social și profesional,
➢ Informarea despre locul în care urmează să profeseze (facilități, potențial turistic, regiune istorică,
beneficiile mediului rural),
➢ Oferirea unei locuințe ce servește atât cadrul medical, cât și familiei acestuia, în zona deficitară de
personal, cât timp acesta îsi asuma contractual o perioadă minimă de munca, asigurând astfel
consecvența postului ocupat cât și repopularea zonelor rurale.
Pentru a desfășura o analiză de sistem, urmată de conturarea unei viziuni clare, cu măsuri și
indicatori de evaluare pe termen scurt, mediu și lung, încurajăm Guvernul României să mențină o
continuă colaborare cu studenții în medicină, cu reprezentanți ai angajaților din sistemul de sănătate, cu
terți naționali și cu exemple internaționale de bună practică. Orice strategie trebuie bazată pe dovezi și
adaptată în funcție de evoluția forței de muncă din sănătate, astfel, considerăm necesară implementarea de
noi mecanisme de observare a dinamicii sociale, pentru o mai bună înțelegere a productivității, procesului
de recrutare, implementării de măsuri, mobilității și migrării.
Actuala poziție este susținută de toți membri Federației Asociațiilor Studenților în Medicină din
România (FASMR), reprezentând studenții în medicină din centrele universitare București, Cluj-Napoca,
Iași, Craiova, Tîrgu Mureș, Timișoara, Sibiu, Brașov, Oradea, Galați și Constanța. FASMR face un apel
către asociații și federații cu interese comune spre a se alătura acestui demers și a încuraja factorii
decidenți spre adoptarea de măsuri concrete și cu impact. Asigurăm Guvernul României de toată
colaborarea noastră în ceea ce privește soluționarea crizei forței de muncă din sănătate și, împreună,
sperăm să putem îndrepta România spre progres.
Comisie de redactare: Teodor Blidaru, Alexandru Sîrbu
Categories: Fără categorie
0 Comments